Scrittura - I Mille Anni

Allora aghju vistu un anghjulu falà da u celu, tenendu in manu a chjave di l'abissu è una catena pesante. Pigliò u dragone, u serpente anticu, chì hè u diavulu o Satanassu, è l'hà ligatu per mille anni è u ghjittau in l'abissu, ch'ellu hà chjusu nantu à ellu è sigillatu, in modu ch'ellu ùn pudia più sviare e nazioni finu à i mille anni sò compiuti. Dopu questu, deve esse liberatu per un pocu tempu.

Allora aghju vistu troni; quelli chì si pusonu nantu à elli eranu affidati u ghjudiziu. Aghju vistu ancu l'ànima di quelli chì eranu stati decapitati per u so tistimunianza à Ghjesù è per a parolla di Diu, è chì ùn avianu micca aduratu a bestia o a so maghjina, nè avè accettatu a so marca nantu à e so frunti o mani. Venneru à a vita è regnu cun Cristu per mille anni. (Ap 20: 1-4, Prima lettura di a messa di u venneri)

 

Ùn ci hè, forse, Scrittura più largamente interpretata, più cuntestata è ancu divisiva, chè stu passaghju di u Libru di l'Apocalisse. In a Chjesa primitiva, i cunvertiti ebrei anu cridutu chì i "mila anni" anu riferitu à Ghjesù chì vene di novu literalmente regnu nantu à a terra è stabilisce un regnu puliticu trà banchetti carnali è festività.[1]« … qui se relèvera alors jouira du loisir de banquets charnels immodérés, fournis d'une quantité de viande et de boisson telles qu'elles non seulement choquent le sentiment des tempérés, mais même dépassent la mesure même de la crédulité. (Sant Agustinu, Cità ​​di Diu, Bk. XX, Ch. 7) Tuttavia, i Padri di a Chjesa anu sbulicatu rapidamente quella aspettativa, dichjarà una eresia - ciò chì chjamemu oghje. millenarisimu [2]vidi Millenarianism - Cosa hè è ùn hè micca e Cume l'era era persa.

Quelli chì si piglianu [Rev 20: 1-6] letteralmente è credenu Ghjesù vene à regnà annantu à a terra per mille anni nanzu à a fine di u mondu sò chjamati millenari. -Leo J. Trese, La Fede spiegata, p. 153-154, Sinag-Tala Publishers, Inc. (cù u Nihil Obstat e Stampatore)

Cusì, u Catechismu di a chiesa cattolica dichjara:

L'ingannimentu di l'Anticristu principia digià à piglià forma in u mondu ogni volta chì a pretensione hè fatta per realizà in a storia quella speranza messianica chì pò esse realizata solu fora di a storia per via di u ghjudiziu escatologicu. A Chjesa hà rifiutatu ancu e forme mudificate di sta falsificazione di u regnu chì vene sottu à u nome di millenarismu (577), in particularey a forma pulitica "intrinsecamente perversa" di un messianisimu secular. —micca. 676

A nota 577 sopra ci porta à u travagliu di Denzinger-Schonnmetzer (Enchiridion Symbolorum, definitionum et statementum de rebus fidei et morum,) chì traccia u sviluppu di a duttrina è di u dogma in a Chjesa cattolica da i so primi tempi:

... u sistema di Millenarianisimu mitigatu, chì insegna, per esempiu, chì Cristu u Signore prima di u ghjudiziu finale, sia precedutu o micca da a risurrezzione di i parechji ghjusti, venerà canciannu per guvernà nantu à stu mondu. A risposta hè: U sistema di Millenarianisimu mitigatu ùn pò micca esse insegnatu in modu sicuru. —DS 2269/3839, Decrettu di l’Uffiziu Santu, u 21 di lugliu 1944

In riassuntu, Ghjesù hè micca venendu torna à regnà nantu à a terra in a so carne. 

Ma secondu u tistimunianza di un seculu di papi è cunfirmatu in numerosi appruvata rivelazioni private,[3]cf. Era di l'Amore Divinu Ghjesù vene à rializà e parolle di u "Patre Nostru" in quellu chì u so Regnu, digià principiatu è prisenti in a Chjesa Cattolica,[4]CCC, n. 865, 860; "A Chjesa Cattolica, chì hè u regnu di Cristu nantu à a terra, [hè] destinata à esse sparghje trà tutti l'omi è tutte e nazioni ..." (PAPE PIUS XI, Quasè Primu, Enciclica, n. 12, 11 dicembre 1925 ; cf. Matteu 24:14) veramente "regnerà in terra cum'è in u celu".

Hè dunque chì seguita chì per restaurà tutte e cose in Cristu è per guidà l'omi indietro à sottumissione à Diu hè unu è u listessu scopu. —PAPA ST. PIUS X, E Supremimicca. 8

Sicondu San Ghjuvanni Paulu II, stu regnu vinutu di a Voluntà Divina in u internu di a Chjesa hè una nova forma di santità scunnisciutu finu à avà:[5]"Avete vistu ciò chì hè campà in a mo Voluntà?... Hè di gode, mentre stanu in terra, tutte e qualità Divine... Hè a Santità chì ùn hè ancu cunnisciuta, è chì farò cunnosce, chì metterà in piazza l'ultimu ornamentu, u più bellu è u più brillanti trà tutte l'altri santità, è questu serà a corona è u cumpletu di tutte l'altri santi. (Jésus à la Servante de Dieu Luisa Picarretta, U Regalu di Campà in a Divina Volontà, n. 4.1.2.1.1 A)

Diu stessu avia datu à purtà quella santità "nova è divina" cun quale u Spìritu Santu vole arricchisce i cristiani à l'alba di u terzu millenniu, per "rende Cristu u core di u mondu". —POPE Ghjuvanni PAUL II, Indirizzu à i Padri Rogationisti, Innò. 6, www.vatican.va

In questu sensu, hè precisamente e tribulazione di a Chjesa in questu presente Grande Tempesta chì l'umanità passa per chì serve à purificà a Sposa di Cristu:

Rallegrimu è rallegrimu è detemu a gloria. Perchè u ghjornu di u matrimoniu di l'Agnellu hè ghjuntu, A so sposa hè stata pronta. Hè stata permessa di portà un vestitu di lino luminoso è pulitu ... afin qu'Il se présente à Lui-même l'Eglise en splendeur, sans tache, ni ride ni rien de semblable, afin qu'elle soit sainte et sans défaut. (Ap 19: 7-8, Efesini 5: 27)

 

Chì ghjè u "mila anni"?

Oghje, ci sò parechje opinioni nantu à ciò chì hè esattamente stu millenniu chì si riferisce San Ghjuvanni. Ciò chì hè cruciale per u studiente di l'Scrittura, però, hè chì l'interpretazione di a Bibbia ùn hè micca una materia subjectiva. Hè in i cuncili di Cartagine (393, 397, 419 d.C.) è di Hippo (393 d.C.) induve u "canonu" o libri di a Bibbia, cum'è noi i cattolici i priservemu oghje, hè statu stabilitu da i successori di l'Apòstuli. Dunque, hè à a Chjesa chì circhemu l'interpretazione di a Bibbia, ella chì hè u "pilastru è fundamentu di a verità".[6]1 Tim 3: 15

In particulare, guardemu à u I primi Padri di Chjesa chì eranu i primi à riceve è à sviluppà cun cura u "dipositu di Fede" trasmessu da Cristu à l'Apòstuli.

... se qualchì nova dumanda si pone nantu à a quale una tale decisione ùn hè stata data, duverebbenu avè ricorsu à l'opinioni di i santi Padri, di quelli almenu, chì, ognunu in u so tempu è u so locu, restendu in l'unità di cumunione è di a fede, sò stati accettati cum'è maestri appruvati; è tuttu ciò chì si pò truvà chì anu tenutu, cun una sola mente è cun un solu accunsentu, questu duverebbe esse cunsideratu a vera è cattolica duttrina di a Chjesa, senza alcun dubbitu o scrupulu. —St. Vincentellu di Lérins, Cumunitariu di 434 dC, "Per l'antichità è l'universalità di a fede cattolica contr'à e novità prufane di tutte l'erezie", Ch. 29, n. 77

I primi babbi di a Chiesa eranu quasi unanimi chì i "mila anni" riferiti da San Ghjuvanni era una riferenza à u "ghjornu di u Signore".[7]2 Thess 2: 2  Tuttavia, ùn anu micca interpretatu stu numeru literalmente:

... capemu chì un periudu di mille anni hè indicatu in lingua simbolica ... Un omu trà di noi chjamatu Ghjuvanni, unu di l'Apostuli di Cristu, hà ricivutu è predittu chì i seguitori di Cristu abiterianu in Ghjerusalemme per milla anni, è chì dopu avveranu a resurrezzione è u ghjudiziu universale è, in breve, eterna. —St. Justin Martire, Dialogu cù TryphoI Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

Dunque:

Eccu, u ghjornu di u Signore sarà mille anni. —Letta di Barnaba; I Padri di a Chjesa, Ch. 15

U so spuntu ùn era micca solu di San Ghjuvanni ma di San Petru, u primu papa :

Ùn ignorate micca questu fattu, amatu, chì cù u Signore un ghjornu hè cum'è mille anni è mille anni cum'è un ghjornu. (2 Peter 3: 8)

Chjesa Babbu Lactantius hà spiegatu chì u ghjornu di u Signore, ancu s'ellu ùn hè micca un ghjornu di 24 ore, hè rapprisintatu da ellu:

... stu ghjornu nostru, chì hè delimitatu da u risuscitamentu è u tramontu di u sole, hè una ripresentazione di quellu bellu ghjornu à chì u circuitu di mille anni affissà i so limiti. - Lactance, Babbi di a Chjesa: L'Istituti Divini, Libru VII, Capitulu 14, Enciclopedia Cattolica; www.newadvent.org

Cusì, dopu à a cronologia diretta di San Ghjuvanni in Revelazione capituli 19 è 20, anu cridutu chì u ghjornu di u Signore:

principia in a bughjura di a veglia (un periodu d'anarchia è apostasia) [cf. 2 Tess 2:1-3]

crescendo in a bughjura (l'apparizione di "u senza lege" o "Anticristu") [cf. 2 Tess 2: 3-7; Rev 13]

seguita da l'alba (a catena di Satanassu è a morte di l'Anticristu) [cf. 2 Tess 2:8; Rev 19:20; Ap 20: 1-3]

seguita da meziornu (un'era di pace) [cf. Ap 20: 4-6]

finu à u tramontu di u sole à tempu è storia (l'ascensione di Gog è Magog è un assaltu finale à a Chjesa) [Apoc 20: 7-9] quandu Satanassu hè ghjittatu in l'infernu induve l'Anticristu (bestia) è u falsu prufeta era statu durante i "mila anni" [Ap 20:10].

L'ultimu puntu hè significativu. U mutivu hè chì vi sentirete parechji predicatori evangelici è cattolici oghje chì l'Anticristu appare à a fine di u tempu. Ma una lettura chjara di l'Apocalisse di San Ghjuvanni dice altrimenti - è cusì anu fattu i Padri di a Chjesa:

Ma quandu l'Anticristu hà devastatu tutte e cose da stu mondu, regnarà durante trè anni è sei mesi, è si puserà in u tempiu di Gerusalemme; e poi u Signore vene da u Celu in i nubuli ... mandendu stu omu è quelli chì u seguitanu in u lavu di focu; ma purtendu per i ghjusti i tempi di u regnu, vale à dì u restu, u settimu ghjornu santificatu ... Eccu i tempi si tenenu in tempi di u regnu, vale à dì in u settimu ghjornu ... u veru sabatu di i ghjusti. —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Adversus Haereses, Irenaeus di Lyon, V.33.3.4,I Babbi di a Chjesa, CIMA Publishing Co.

Il frappera l'impitoyable du verge de sa bouche, et du souffle de ses lèvres il fera mourir le méchant... Alors le loup sera l'hôte de l'agneau, et le léopard se couchera avec le chevreau... dannu o distrugge nantu à tutta a mo muntagna santa; perchè a terra sarà piena di cunniscenza di u Signore, cum'è l'acqua copre u mare. (Isaia 11:4-9; cf Rev 19:15)

Eiu è tutti l'altri cristiani ortodossi sò sicuri chì ci sarà una risurrezzione di a carne seguita da mille anni in una cità di Ghjerusalemme ricustruita, abbellita è allargata, cum'è era annunziatu da i prufeti Ezekiel, Isaia è altri ... — St. Justin Martyr, Dialogu cù Trifonu, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

Nota, i Padri di a Chjesa anu riferitu simultaneamente à i "mila anni" cum'è u "ghjornu di u Signore" è un "restu sabbatu". Basatu questu da a narrativa di a creazione in Genesi quandu Diu hà riposatu u settimu ghjornu ...[8]Gen 2: 2

... cume s'ellu fussi una cosa bona chì i santi debbenu dunque godere una specie di riposu in Sabbath durante quellu periodu [di "mille anni"] ... È questa opinione ùn seria inghjugliata, se ci si creda che le gioie di i santi , in quellu Sabatu, sarà spirituali, è di cunsiguenza annantu à a presenza di Diu ... —St. Agostinu di Ippona (354-430 AD; Dottore di a Chjesa), De Civitate Dei, Bk. XX, Ch. 7, Cattolica Università di America Press

Dunque, un restu sabbatu resta ancu per u pòpulu di Diu. (Ebrei 4: 9)

In a Lettera di Barnabas da un Babbu apostolicu di u secondu seculu, insegna:

... U so Figliolu vene è distruggierà u tempu di l'impiegatu è ghjudicà l'unuosimu, è cambierà u sole è a luna è e stelle, allora verrà riposatu u settimu ghjornu ... dopu averà riposatu à tutte e cose, faraghju u principiu di l'ottimu ghjornu, vale à dì u principiu di un altru mondu. -Letta di Barnaba (70-79 d.C.), scritta da un Babbu Apostolicu di u Seculu Seculu

Quì, ancu, in a revelazione prufetica appruvata, avemu intesu à u Nostru Signore cunfirmà sta cronologia di San Ghjuvanni è i Padri di a Chiesa:

U mo ideale in a Creazione era u Regnu di a mo Voluntà in l'ànima di a criatura; u mo scopu primariu era di fà di l'omu l'imaghjini di a Trinità Divina in virtù di u cumpletu di a mo Vuluntà nantu à ellu. Ma cum'è l'omu si ritirò da It, aghju persu u mo Regnu in ellu, è per 6000 anni aghju avutu à sustene una longa battaglia. -Jesù à a Serva di Diu Luisa Piccarreta, da i diari di Luisa, Vol. XIX, 20 di ghjugnu di u 1926

Dunque, ci hè u filu più chjaru è ininterrotta da i dui rivelazioni di San Ghjuvanni, à u so sviluppu in i Padri di a Chjesa, à a rivelazione privata chì - prima di a fine di u mondu - ci sarà un "settimu ghjornu" di riposu, un "Risurrezzione" di a Chjesa dopu à u periodu di l'Anticristu.

San Tumasgiu è San Ghjuvanni Crisostomu spieganu e parolle quem Dominus Jesus destruisca illustratione adventus sui ("Chì u Signore Ghjesù hà da distrughje cù a luminosità di a so venuta") in u sensu chì Cristu colpirà l'Anticristu abbagliulendulu cun una luminosità chì serà cum'è un auguru è segnu di a so Seconda Venuta ... A più autorità vista, è quellu chì pare più in armunia cù a Sacra Scrittura, hè chì, dopu a caduta di l'Antichrist, a Chjesa cattolica entrerà di novu in un periodu di prosperità è trionfu. -A fine di u Munnu prisente è i misteri di a vita futura, Fr. Charles Arminjon (1824-1885), p. 56-57; Stampa Sophia Institute

... [a Chjesa] seguitarà u so Signore in a so morte è a Resurrezzione. -Catechismu di a chiesa cattolica, 677

 

Chì ghjè a "prima risurrezzione"?

Ma chì hè esattamente sta "prima risurrezzione". U rinumatu Cardinale Jean Daniélou (1905-1974) hà scrittu:

L'affirmazione essenziale hè di una tappa intermediaria in chì i santi risinti sò sempre in terra è ùn sò micca entratu ancora in a so tappa finale, perchè hè unu di l'aspetti di u misteru di l'ultimi ghjorni chì ùn deve esse ancora revelatu.. -Una Storia di Duttrina Cristiana Prusima davanti à u Cunsigliu di Nicea, 1964, p. 377

Tuttavia, se u scopu di l'Era di a Pace è "mila anni" hè di ristabilisce l'armunia originale di a creazione[9]"Cusì hè delineata a piena azzione di u pianu originale di u Creatore: una creazione in quale Diu è l'omu, l'omu è a donna, l'umanità è a natura sò in armunia, in dialogu, in cumunione. Stu pianu, sconvoltu da u peccatu, hè statu ripresu in modu più maravigliu da Cristu, chì u mette in ballu misteriosamente ma efficacemente in a realità oghjincu, in l'aspittà di portà à cumpiimentu...  (Papa Ghjuvanni Paulu II, udienza generale, 14 ferraghju 2001) purtendu a criatura torna in "vivere in a Voluntà Divina" per quessa "L'omu pò vultà à u so statu originale di creazione, à a so origine, è à u scopu per quale hè statu creatu".[10]Jésus à Luisa Piccarreta, 3 juin 1925, Vol. 17 tandu crede chì Ghjesù, ellu stessu, pò avè unlocked u misteru di stu passaghju à Serva di Diu Luisa Piccarreta.[11]cf. A Resurrezzione di a Chjesa Ma prima, capemu chì sta "prima risurrezzione" - ancu s'ellu pò avè un aspettu fisicu, cum'è ci era risurrezzione fisica da i morti à l'epica di a Resurrezzione di Cristu.[12]vidi A Resurrezzione chì vene - hè principalmente spirituali in natura:

A risurrezzione di i morti attesa à a fine di u tempu riceve digià a so prima realizazione decisiva spirituali risurrezzione, u scopu primariu di u travagliu di salvezza. Hè cunsiste in a nova vita datu da u Cristu risuscitatu cum'è u fruttu di u so travagliu redentore. - PAPA ST. Ghjuvan Paulu II, udienza generale, 22 aprile 1998 ; vaticanu.va

Disse Thomas d'Aquino...

... ste parolle devenu esse intese altrimente, vale à dì di a risurrezzione 'spirituale', per quale l'omi risusciteranu da i so peccati à u donu di grazia: mentre chì a seconda risurrezzione hè di corpi. U regnu di Cristu denota a Chjesa in cui regnanu micca solu i martiri, ma ancu l'altru elettu, a parte denotendu u tuttu; o regnanu cun Cristu in gloria in quantu à tutti, menzione particulare fatta di i martiri, perchè regnanu sopratuttu dopu a morte chì anu luttatu per a verità, ancu finu à a morte. -Summa Teologica, Qu. 77, art. 1, rep. 4

Dunque, l'adempimentu di u "Patre Nostru" pare ligà à a "prima risurrezzione" riferita da San Ghjuvanni in quantu inaugura u regnu di Ghjesù in una nova modalità in u vita interiore di a so Chjesa: u "Regnu di a Voluntà Divina":[13]"Avà, dicu questu: se l'omu ùn si vulta in daretu per piglià a mo Vuluntà cum'è vita, cum'è regula è cum'è alimentariu, per esse purificatu, nobilitatu, divinizatu, per mette in u primu Attu di a Creazione, è piglià a mo Vuluntà. cum'è a so eredità, assignata à ellu da Diu - l'Opere di Redemption è di Santificazione ùn anu micca i so effetti abbundanti. Allora, tuttu hè in a mo Voluntà - se l'omu piglia, piglia tuttu ". (Gesù à Luisa, 3 di ghjugnu 1925 Vol. 17

Avà, a mo Resurrezzione hè u simbulu di l'anime chì formanu a so Santità in a mo Voluntà. - Ghjesù à Luisa, u 15 d'aprile di u 1919, Vol. 12

... u Regnu di Diu significa Cristu stessu, chì vulemu ogni ghjornu à vene, è a so venuta vulemu esse manifestata rapidamente à noi. Perchè cum'è ellu hè a nostra risurrezzione, postu chì in ellu risuscitamu, cusì pò ancu esse cumpresu cum'è u Regnu di Diu, perchè in ellu regneremu. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 2816

Eiu, crede, avete a teologia di i "mila anni" in un nutshell. Ghjesù cuntinua:

... a mo Risurrezzione simbulizeghja i Santi di i vivi in ​​a mo Voluntà - è questu cun ragione, postu chì ogni attu, parolla, passu, ecc. Fattu in a mo Volontà hè una Resurrezione Divina chì l'ànima riceve; hè una marca di gloria ch'ella riceve; hè di sorte fora d'ella stessa per entre in a Divinità, è per amà, travaglià è pensà, piattendusi in u Sole rivulente di a mo Volizione ... - Ghjesù à Luisa, u 15 d'aprile di u 1919, Vol. 12

U Papa Piu XII, infatti, hà prufetizatu di a risurrezzione di a Chjesa in u periodu di tempu è storia chì vede a fine di u peccatu mortale, almenu in quelli disposti à u Donu di Vive in a Voluntà Divina.[14]cf. U rigalu Quì, ci hè un ecu chjaru di a descrizzione simbolica di Lactantius di u Ghjornu di u Signore cum'è dopu à "l'alzà è u tramontu di u sole":

Ma ancu sta notte in u mondu mostra segni chjari di una alba chì vinerà, d'un novu ghjornu chì riceve u baciu di un sole più novu è più risplendente ... Una nova risurrezzione di Ghjesù hè necessaria: una vera risurrezzione, chì ùn ammette micca più patrone di morte ... In individui, Cristu deve distrughje a notte di u peccatu mortale cù l'alba di grazia ritruvata. In e famiglie, a notte d'indifferenza è di friscura deve dà locu à u sole d'amore. In i fabbrichi, in e cità, in i nazioni, in terra di malentendu è d'odiu a notte deve cresce luminosu cum'è u ghjornu, nox sicut dies illuminabitur, e lotte cessanu è ci sarà paci. —PAPA PIUX XII, Urbi et Orbi indirizzu, u 2 marzu 1957; vaticanu.va

Ghjesù dice à Luisa chì, in effetti, sta risurrezzione ùn hè micca à a fine di i ghjorni ma à l'internu tempu, quandu una anima principia campà in a Divina Volontà. 

A mo figliola, in A mo Risurrezzione, l'anime anu ricevutu e rivendicazioni ghjuste di risuscità in Me per una nova vita. Era a cunferma è u sigillu di tutta a mo vita, di e Mie opere è di e Mie parolle. Se sò venutu in terra era per permette à ognuna è à l'anima di pussede a mo Resurrezzione cum'è a soia - per dà li vita è fà li risurrezzione in a mo Resurrezzione. È vulete sapè quandu si face a vera risurrezzione di l'anima? Micca à a fine di i ghjorni, ma mentre ch'ellu hè sempre vivu nantu à a terra. Quellu chì stà in a mo Volontà risuscita à a luce è dice: 'A mo notte hè finita' ... Dunque, l'ànima chì stà in a mo Volontà pò dì, cum'è l'ànghjulu hà dettu à e donne sante nantu à a strada di u sepolcru: risuscitatu. Ùn hè più quì. ' Una tale anima chì stà in a mo Vulintà pò ancu dì: "A mo vulintà ùn hè più a moia, perchè hè risuscitata in u Fiat di Diu". - U 20 d'aprile di u 1938, Vol. 36

Cù questu attu trionfante, Ghjesù hà sigillatu a realità ch'ellu era [in a so sola Persona divina à tempu] Omu è Diu, è cù a so Risurrezzione hà cunfirmatu a so duttrina, i so miraculi, a vita di i Sacramenti è tutta a vita di a Chjesa. Inoltre, hà ottenutu u trionfu nantu à a vulintà umana di tutte l'anime chì sò indebulite è guasi morti per ogni veru bè, affinchì a vita di a Divina Volontà chì avia da purtà a pienezza di santità è tutte e benedizioni à l'anime triunfessi annantu à elle. - A nostra Signora à Luisa, A Vergine in u Regnu di a Divina Volontà, Day 28

In altre parolle, Ghjesù deve avà compie in noi ciò ch'ellu hà realizatu attraversu a so Incarnazione è a Redenzione:

Perchè i misteri di Ghjesù ùn sò ancu cumplettamente perfezionati è cumpleti. Sò cumpleti, veramente, in a persona di Ghjesù, ma micca in noi, chì sò i so membri, nè in a Chjesa, chì hè u so corpu misticu. —St. Ghjuvanni Eudes, trattatu "On the Kingdom of Jesus", Liturgia di l'Ore, Vol IV, p 559

Dunque, pria Luisa:

[I] implurà a risurrezzione di a Divina Volontà in a vulintà umana; pudemu tutti risuscità in Tè ... -Luisa à Ghjesù, 23esimu Giru in a Divina Volontà

 

U fattore agostiniano

Cumu l'aghju dettu prima, assai voce evangelica è cattolica crede chì a "bestia" o l'Anticristu hè vicinu à a fine di u mondu. Ma cum'è vede sopra, hè chjaru in a visione di San Ghjuvanni chì dopu à a bestia è u falsu prufeta sò ghjittati in l'infernu (Ap 20:10), ùn hè micca a fine di u mondu, ma u principiu di un novu regnu di Cristu in i so santi, una "era di pace" durante i "mila anni". 

U mutivu di sta pusizioni cuntrariu hè chì parechji studiosi anu pigliatu unu di tre l'opinioni chì Sant'Agostino prupunia riguardu à u millenniu. Quellu citatu sopra hè u più coherente cù i Padri di a Chjesa - chì ci sarà veramente un "sabbath rest". Tuttavia, in ciò chì pare esse un respingimentu contr'à u fervore di i millenaristi, Augustine hà ancu prupostu:

... finu à chì mi pare ... [St. Ghjuvanni] hà adupratu i milla anni cum'è equivalente per tutta a durata di stu mondu, aduprendu u numeru di perfezzione per marcà a pienezza di u tempu. —St. Agostinu di Ippona (354-430) d.C., De Civitate Dei "Cità ​​di Diu ", Libru 20, Ch. 7

Questa interpretazione hè a più prubabile tenuta da u vostru pastore. Tuttavia, Augustine era chjaramente prupunendu una mera opinion - "finu à ciò chì mi pare". Eppuru, certi anu pigliatu à tortu sta opinione per esse un dogma, è anu cacciatu quellu chì piglia quella di Augustine lucca pusizioni per esse un ereticu. U nostru traduttore, u teologu inglese Peter Bannister, chì hà studiatu à tempu i primi Padri di a Chjesa è circa 15,000 1970 pagine di rivelazione privata credibile da u XNUMX à fiancu à u tardu mariologu Fr. Réné Laurentin, accunsente chì a Chjesa deve principià à ripensà sta pusizioni chì ricusa un Era di Pace (amillennialismu). In fatti, dice, hè più tenable.

... Sò avà cunvintu bè chì amillennialismu ùn hè micca solu micca vincolante dogmaticamente ma in realtà un sbagliu tamantu (cum'è a maiò parte di i tentativi di a storia per sustene argumenti teologichi, quantunque sofisticati, chì volanu di fronte à una lettura semplice di e Scritture, in questu casu Rivelazione 19 è 20). Forse a quistione ùn hà micca veramente impurtatu tantu in i seculi precedenti, ma hè certamente avà ... Ùn possu micca indicà à a sìngulu fonte [prufetica] credibile chì sustene l'escatulugia di Augustine [opinion finale]. In ogni locu hè piuttostu affirmatu chì ciò chì avemu affruntatu più prestu chè dopu hè a Venuta di u Signore (cumpresu in u sensu di un drammaticu casu di Cristu, micca in u sensu millenariu cundannatu di un ritornu fisicu di Ghjesù per guvernà in corpu nantu à un regnu temporale) per u rinnovu di u mondu -micca per u Giudiziu Finale / fine di u pianeta... L'implicazione logica nantu à a basa di l'Scrittura di dichjarà chì a Venuta di u Signore hè "imminente" hè chì, cusì ancu, hè a venuta di u Figliolu di Perdizione. [15]Cf. Anticristu ... Prima di l'Era di a Pace? Ùn vecu nunda di manera intornu à questu. In novu, questu hè cunfirmatu in un numeru impressiunanti di fonti profetichi di pesu pesu ... -Cumunicazione persunale

Ma chì hè più pesante è profeticu chè i Padri di a Chjesa è i papi stessi ?

Cunfessemu chì un regnu ci hè prumessu nantu à a terra, ancu prima di u celu, solu in un altru statu di esistenza; in quantu serà dopu a risurrezzione per mille anni in a cità divinamente custruita di Ghjerusalemme ... Dicemu chì sta cità hè stata furnita da Diu per riceve i santi nantu à a so risurrezzione, è rinfrescalli cù l'abbundanza di tutti veramente spirituali benedizioni, cum'è una ricumpensa per quelli chì avemu disprezzatu o persu ... —Tertulianu (155–240 AD), Babbu Chjesa Nicene; Avversu Marcion, Fatori di Ante-Nicene, Publisher Henrickson, 1995, Vol. 3, pp. 342-343)

So, a benedizione prevista si riferisce senza dubbitu u tempu di u so Regnu... Quelli chì anu vistu Ghjuvanni, u discìpulu di u Signore, [dici] chì anu intesu di ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4, I Babbi di a Chjesa, Edizione CIMA

Questa hè a nostra grande speranza è a nostra invucazione, "U vostru Regnu vene!" - Un Regnu di pace, ghjustizia è serenità, chì ristabilirà l'armunia originale di a creazione. —ST. PAPA GIOVANNI PAUL II, Audienza Generale, u 6 di nuvembre di u 2002, Zenit

È sta preghiera, mentre ùn hè micca diretta direttamente nantu à a fine di u mondu, hè quantunque a preghiera vera per a so venuta; cuntene tutta a larghezza di a preghera chì ellu stessu ci hà amparatu: "Venite u vostru regnu!" Veni, Signore Ghjesù! " —PATTIVA BENEDICTO XVI, Ghjesù di Nazaret, Semana Santa: Da l'entrata in Ghjerusalemme à a Risurrezzione, p. 292, Ignatius Press

Vogliu rinnuvà vi l'appellu ch'aghju fattu à tutti i giovani ... accettate l'impegnu di esse guardiani di a matina à l'alba di u novu millenniu. Questu hè un impegnu primariu, chì mantene a so validità è urgenza quandu avemu principiatu stu seculu cù sfurtunati nuvuli scuri di viulenza è paura chì si riuniscenu à l'orizonte. Oghje, più chè mai, avemu bisognu di persone chì campanu vita santa, di guardiani chì proclamanu à u mondu una nova alba di speranza, fratellanza è pace. —PAPA ST. GIOVANNI PAULU II, "Missaghju di Ghjuvan Paulu II à u Muvimentu di a Ghjuventù Guannelli", 20 aprile 2002; vaticanu.va

... Una nova era in cui a speranza ci libera da a superficialità, l'apatia, è l'absorbimentu di sè chì ammutuliscenu e nostre anime è avvelenanu e nostre relazioni. Cari giovani amichi, u Signore vi dumanda di esse prufeti di sta nova era ... — BENEDETTO DI POPE XVI, Omelia, Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, Sydney, Australia, u 20 di lugliu di u 2008

Caru giovani, tocca à voi d'esse u viddani di a mattina chì annuncianu a venuta di u sole chì hè u Cristu Risuscitatu! —POPE Ghjuvanni PAUL II, Missaghju di u Santu Babbu à a Ghjuventù di u Mondu, XVII Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, n. 3; (vedi Is 21: 11-12)

Hè u compitu di Diu di fà nasce sta felice ora è di fà lu cunnosce à tutti ... Quand'ellu arriva, sarà diventà una ora solenni, una grande cun cunsequenze micca solu per a risturazione di u Regnu di Cristu, ma ancu per a pacificazione di u ... u mondu. Pregemu più fervurosu, è dumandemu à l'altri di pricà ancu per questa pacificazione tantu desiderata di a sucità. —PAPA PIUS XI, Ubi Arcani dei Consilioi "On a Pace di Cristu in u so Regnu", Dicembre 23, 1922

U teologu papale per Ghjuvan Paulu II è Piu XII, Ghjuvanni XXIII, Paulu VI è Ghjuvanni Paulu I, anu dichjaratu chì questu "periodu di pace" tantu aspettatu nantu à a terra s'avvicina.

Ié, un miraculu hè statu prumessu à Fatima, u più grande miraculu in a storia di u mondu, solu secondu a Risurrezzione. È quellu miraculu serà un'epica di pace chì ùn hè mai stata veramente cuncessa prima à u mondu. -Mario Luigi Cardinal Ciappi, 9 octobre 1994, Catechismu Famiglia, p. 35

È cusì pregava u gran santu marianu, Louis de Montfort :

I vostri cumandamenti divini sò sparte, u vostru Vangelu hè gittatu à colpu, torrenti di iniquità inundanu tutta a terra purtendu ancu i vostri servitori ... Tuttu u fattu s'arriverà à a stessa fine cum'è Sodoma è Gomorra? Ùn vi mai romperà u vostru silenziu? Tollerà tandu tuttu questu per sempre? Ùn hè micca vera chì a vostra vulintà devi esse fatta in terra quant'ellu hè in celu? Ùn hè micca vera chì u vostru regnu deve vene? Ùn vi dete micca à alcune anime, caru, una visione di a futura rinnovazione di a Chjesa? —St. Luigi di Montfort, Preghiera per i Missiunarii, n. 5; ewtn.com

 

 

—Mark Mallett hè l'autore di A Parolla Avà, A Cunfusione Finale, è un cofundatore di Countdown to the Kingdom

 

Reading Related

Stu articulu hè statu adattatu da:

Ripetendu i Tempi di fine

Caru Babbu Santu ... Hè venutu!

A Resurrezzione di a Chjesa

U Riposu di u Sabatu à Venite

Cume l'era era persa

I Papi è l'era Alba

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes

1 « … qui se relèvera alors jouira du loisir de banquets charnels immodérés, fournis d'une quantité de viande et de boisson telles qu'elles non seulement choquent le sentiment des tempérés, mais même dépassent la mesure même de la crédulité. (Sant Agustinu, Cità ​​di Diu, Bk. XX, Ch. 7)
2 vidi Millenarianism - Cosa hè è ùn hè micca e Cume l'era era persa
3 cf. Era di l'Amore Divinu
4 CCC, n. 865, 860; "A Chjesa Cattolica, chì hè u regnu di Cristu nantu à a terra, [hè] destinata à esse sparghje trà tutti l'omi è tutte e nazioni ..." (PAPE PIUS XI, Quasè Primu, Enciclica, n. 12, 11 dicembre 1925 ; cf. Matteu 24:14)
5 "Avete vistu ciò chì hè campà in a mo Voluntà?... Hè di gode, mentre stanu in terra, tutte e qualità Divine... Hè a Santità chì ùn hè ancu cunnisciuta, è chì farò cunnosce, chì metterà in piazza l'ultimu ornamentu, u più bellu è u più brillanti trà tutte l'altri santità, è questu serà a corona è u cumpletu di tutte l'altri santi. (Jésus à la Servante de Dieu Luisa Picarretta, U Regalu di Campà in a Divina Volontà, n. 4.1.2.1.1 A)
6 1 Tim 3: 15
7 2 Thess 2: 2
8 Gen 2: 2
9 "Cusì hè delineata a piena azzione di u pianu originale di u Creatore: una creazione in quale Diu è l'omu, l'omu è a donna, l'umanità è a natura sò in armunia, in dialogu, in cumunione. Stu pianu, sconvoltu da u peccatu, hè statu ripresu in modu più maravigliu da Cristu, chì u mette in ballu misteriosamente ma efficacemente in a realità oghjincu, in l'aspittà di portà à cumpiimentu...  (Papa Ghjuvanni Paulu II, udienza generale, 14 ferraghju 2001)
10 Jésus à Luisa Piccarreta, 3 juin 1925, Vol. 17
11 cf. A Resurrezzione di a Chjesa
12 vidi A Resurrezzione chì vene
13 "Avà, dicu questu: se l'omu ùn si vulta in daretu per piglià a mo Vuluntà cum'è vita, cum'è regula è cum'è alimentariu, per esse purificatu, nobilitatu, divinizatu, per mette in u primu Attu di a Creazione, è piglià a mo Vuluntà. cum'è a so eredità, assignata à ellu da Diu - l'Opere di Redemption è di Santificazione ùn anu micca i so effetti abbundanti. Allora, tuttu hè in a mo Voluntà - se l'omu piglia, piglia tuttu ". (Gesù à Luisa, 3 di ghjugnu 1925 Vol. 17
14 cf. U rigalu
15 Cf. Anticristu ... Prima di l'Era di a Pace?
Posted in Da i nostri cuntributori, Era di a Pace, A Seconda Venuta.