A storia di Valeria Copponi di riceve locuzioni da u celu principia quandu era in Lourdes accumpagnendu u so maritu militare in pelegrinaggiu. Quì hà intesu una voce ch'ella hà identificatu cum'è u so anghjulu custode, chì li dice di alzassi. Dopu l'hà prisentata à a Madonna, chì hà dettu: "Sarete u mo cenaculu" - un termine ch'ella hà capitu solu anni dopu quandu un prete l'hà adupratu in u cuntestu di u gruppu di preghiera ch'ella hà iniziatu in a cità nativa di Roma, in Italia. Queste riunioni, in u quale Valeria hà messu i so messagi, sò state tenute prima due volte ogni mese u mercuri, poi settimanale à a dumanda di Ghjesù, chì ella dice chì ella vide à a chjesa di Sant'Ignazio in cunnessione cù una riunione cù u Ghjesuita Americanu, Fr. Robert Faricy. A chjama di Valeria hè stata cunfermata da varie guariscenze soprannaturali, cume una da sclerosi multipla, chì implicava ancu l'acqua miraculosa à Collevalenza, a "Lourdes italiana" è a casa di a monja spagnola, Mamma Speranza di Gesù (1893-1983), attualmente in vendita per beatificazione.
Era Fr. Gabriele Amorth chì hà incuraghjitu Valeria à diffusà i so messaghji fora di u cenaculu di preghiera. L'attitudine di u cleru hè prevedibilmente mista: alcuni preti sò scettichi, mentre altri participanu pienamente à u cenaculu.
lu siquenti hè di e parolle di Valeria Copponi, cumu sò dichjarate nant'à u so situ web è traduttu da u talianu: http://gesu-maria.net/. Una altra traduzzione in inglese si pò truvà u so situ inglese quì: http://keepwatchwithme.org/?p=22
"Sò un strumentu chì Ghjesù usa per fà chì tastemu a so Parolla per i nostri tempi. Mentre ùn sò micca degnu di questu, accetta cun grande timore è rispunsabilità stu grande rigalu, rinviandu me cumplettamente à a so vuluntà Divina. Stu carismu straordinariu hè chjamatu "locuzioni". Questu implica parolle interni chì venenu, micca da a mente in forma di pinsamenti, ma da u core, cum'è s'ellu una voce "li parlava" da l'internu.
Quandu cumincianu a scrive (dì, dicemu, dicendu), ùn sò micca capitu di u sensu di tutta. Solu à a fine, quand'ellu ne lighjia, capisciu u significatu di l'intensità di e parolle "dittate" à mè più o menu rapidamente in una lingua teologica chì ùn capiscu micca. Inicialmente, a cosa à a quale aghju meravigliatu a più hè stata questa scrittura "pulita" senza eliminazioni o correzioni, più perfetta è più esatta da un dittatu ordinariu, senza fatica da a mo parte; Tuttu esce senza problemi. Ma sapemu chì u Spìritu soffia induve è quandu Ellu voli, è cusì cun grande umiltà è ricunnoscendu chì senza Ellu ùn pudemu fà nunda, chì noi disposti per ascolta a Parola, Quale hè u Caminu, a Verità è a Vita ".