Prufezia in Pruspettiva

 

Cunfruntendu u sughjettu di a prufezia oghje
hè piuttostu cum'è guardà relitti dopu un naufragiu.

- Mgr Rino Fisichella,
"Prufezia" in Dizziunariu di Teulugia Fundamentale, p. 788

 

Quandu u mondu s'avvicina di più in più à a fine di questa età, a prufezia diventa più frequente, più diretta, è ancu più specifica. Ma cumu rispondemu à u più sensazionale di i messaghji di u Celu? Chì femu quandu i videnti si sentenu "spenti" o i so messaghji ùn risonanu micca solu?

Ciò chì seguita hè una guida per i lettori novi è regulari in a speranza di furnisce equilibriu nantu à questu sughjettu delicatu in modu chì si possa avvicinà a profezia senza ansietà o paura chì unu sia in qualche modu ingannatu o ingannatu. 

 

u Rock

A cosa più cruciale da ricurdà, sempre, hè chì a prufezia o a cosiddetta "rivelazione privata" ùn suppulganu micca a Rivelazione Publica tramandata à noi per mezu di e Scritture è di a Sacra Tradizione, è salvaguardata per a successione apostolica.[1]cf. U Problema Fundamentale, A Sedia di Rock,U Papatu ùn hè micca Un Papa Tuttu ciò chì hè necessariu per a nostra salvezza hè digià statu rivelatu: 

In tuttu u seculu, ci sò state rivelazioni chjamate "private", alcune di e quali sò state ricunnisciute da l'autorità di a Chjesa. Ùn appartenenu micca, tuttavia, à u depositu di a fede. Ùn hè micca u so rolu di migliurà o cumplettà a Rivelazione definitiva di Cristu, ma di aiutà à campà più cumpletamente da ella in un certu periodu di a storia. Guidatu da u Magisteriu di a Chjesa, u sensus fidelium sà cumu discerne e accoglie in queste rivelazioni ciò chì custituisce un autenticu chjamatu di Cristu o di i so santi à a Chjesa.  -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 67

Sfortunatamente, certi cattolici anu interpretatu male questu insegnamentu per significà chì ùn avemu micca, dunque, à ascultà a rivelazione privata. Hè falsu è, in fattu, una interpretazione trascurante di l'insegnamentu di a Chjesa. Ancu teologu cuntruversu, Fr. Karl Rahner, una volta dumandatu ...

... sì qualcosa chì Diu rivilessi pò esse impurtante. -Visioni è Prufezie, p. 25

È u teologu Hans Urs von Balthasar hà dettu:

Si pò dunque semplicemente dumandassi perchè Diu furnisce [rivelazioni] continuamente [in primu locu se] ùn anu mancu bisognu à esse ascoltati da a Chjesa. -Mistica oggettiva, micca. 35

Scrive u Cardinal Joseph Ratzinger:

... u locu di a prufezia hè eminentemente u locu chì Diu si riserva per ellu stessu per intervene personalmente è novu ogni volta, piglià l'iniziativa .... Per via di i carismi, [Hè] si riserva u dirittu di intervene direttamente in a Chjesa per risvegliala, avertisce, prumove è santificà. - "Das Problem der Christlichen Prophetie", 181; citatu in Prufezia Cristiana: A Tradizione Post-Biblica, di Hvidt, Niels Christian, p. 80

Dunque, Papa Benedettu XIV hà insignatu:

Si pò ricusà l'assentimentu à a "rivelazione privata" senza preghjudiziu direttu à a Fede Cattolica, basta ch'ellu a faci, "modestamente, micca senza ragione, è senza disprezzu". -Virtù Eroica, p. 397

Permettimi di sottolineà chì: micca senza ragione. Mentre Revelazione Publicu cuntene tuttu ciò chì avemu bisognu per u nostru sarvamentu, ùn rivela micca necessariamente tuttu ciò chì avemu bisognu per u nostru santificazione, soprattuttu in certi periodi di a storia di a salvezza. Mette un altru modu:

... ùn ci hè da aspettà nisuna nova rivelazione publica davanti à a gloriosa manifestazione di u nostru Signore Ghjesù Cristu. Eppuru ancu se Revelazione hè dighjà cumpleta, ùn hè stata fatta cumpletamente esplicita; ferma per a fede cristiana à capisce à pocu à pocu u so pienu significatu in u corsu di i seculi. -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 67

Cum'è un fiore in a so forma di bocciolu hè sempre u listessu fiore cum'è quandu hà sbucciatu, cusì ancu, a Sacra Tradizione hà ottenutu una nova bellezza è prufundità 2000 anni dopu dopu avè fiuritu in i seculi. A prufezia, dunque, ùn aghjusta micca petali à u fiore, ma spessu li sviloppa, liberendu fragranze è polline novi - vale à dì freschi Facchinelli e Grâces per a Chjesa è u mondu. Per esempiu, i missaghji dati à Santa Faustina ùn aghjunghjenu nunda à a Rivelazione publica chì Cristu hè misericordia è amore stessu; piuttostu, trasmettenu insights più profondi in u prufundità di quella misericordia è amore, è cumu per acquistà più praticamente attraversu fiducia. In listessu modu, i sublimi missaghji trasmessi à a Serva di Diu Luisa Piccarreta ùn migliuranu o cumplettanu a Rivelazione definitiva di Cristu, ma attiranu l'anima attenta in u misteru di a Divina Volontà digià parlatu in e Scritture, ma dendu una visione più profonda di a so fecundità, putenza è centralità in u pianu di salvezza.[2]cf. I Nota Divini 

Hè tuttu per dì, dunque, chì quandu si leghje i messaghji quì nantu à u Countdown to the Kingdom, u primu test di tornasu hè se i messaghji sò o micca in armunia cù a Sacra Tradizione. (Speremu chì noi, cum'è squadra, avemu verificatu currettamente tutti i messaghji à stu riguardu, ancu se u discernimentu finale appartene infine à u Magisteriu.)

 

Ascultà, Micca Sprezzà

A seconda cosa da rimarcà da n. 67 di u Catechisimu hè chì afferma chì "alcune" rivelazioni private sò state ricunnisciute da l'autorità di a Chjesa. Ùn dice micca "tuttu" o ancu chì "devenu" esse ufficialmente ricunnisciuti, ancu s'ellu seria l'ideale. Troppu spessu sentu i cattolici dì, "Questu vidente ùn hè micca appruvatu. Stà luntanu! " Ma nè a Scrittura nè a Chjesa stessa insegna quessa.

Dui o trè prufeti devenu parlà, è l'altri discernenu. Ma se una rivelazione hè data à un'altra persona seduta quì, a prima deve esse muta. Perchè pudete tutti prufetizà unu ad unu, affinchì tutti possinu amparà è tutti esse incuragiti. In effetti, i spiriti di i prufeti sò sottu u cuntrollu di i prufeti, postu chì ellu ùn hè micca u Diu di u disordine, ma di a pace. (1 Cor 14: 29-33)

Mentre questu pò spessu esse praticatu in situ riguardu à l'eserciziu regulare di prufezia in una cumunità, quandu i fenomeni soprannaturali sò accumpagnati, una indagine più profonda da a Chjesa nantu à u caratteru soprannaturale di tali rivelazioni pò esse necessaria. Questu pò o ùn pò piglià pocu tempu.

Oghje, più cà in u passatu, a nutizia di ste apparizioni hè diffusa rapidamente trà i fideli grazia à i mezi d'infurmazione (i media). D’altronde, a facilità di passà da un locu à l’altru favurisce i pellegrinaggi frequenti, affinchì l’Autorità Ecclesiastica duverà discernisce subitu i meriti di tali affare.

D'altra parte, a mentalità moderna è i requisiti di l'investigazione scientifica critica rendenu più difficiule, se micca quasi impossibile, di ghjunghje cù a velocità richiesta i ghjudizii chì in u passatu anu conclusu l'investigazione di tali materie (constat de supernaturalitatenon constat de supernaturalitate) è chì offre à l'Ordinarie a pussibilità di autorizà o pruibisce u cultu publicu o altre forme di devozione trà i fideli. - Sacra Cungregazione per a Duttrina di a Fede, "Norme in quantu à a manera di prucede in u Discernimentu di l'Apparazioni Presunte o Rivelazioni" n. 2, vaticanu.va

E rivelazioni à San Ghjuvanni Diego, per esempiu, sò state appruvate in situ postu chì u miraculu di a tilma si hè fattu davanti à l'ochji di u vescu. D'altra parte, malgradu u "miraculu di u sole"Testimoniata da decine di migliaia di persone chì anu cunfirmatu e parolle di a Madonna in Fatima, in Portugallu, a Chjesa hà pigliatu tredeci anni per appruvà l'apparizioni - è dopu parechje decine d'anni dopu prima chì a" consacrazione di a Russia "sia stata fatta (è ancu allora, alcune disputazioni s'ella hè stata fatta currettamente postu chì a Russia ùn hè stata esplicitamente menzionata in l '"Attu di Affidazione" di Ghjuvan Paulu II. Vede Hè accaduta a Consacrazione di a Russia?)

Eccu u puntu. In Guadalupe, l'approvazione di u vescuvu per l'apparizione hà preparatu immediatamente a strada per milioni di cunversioni in quellu paese in l'anni dopu, essenzialmente mettendu fine à a cultura di a morte è u sacrifiziu umanu. Tuttavia, u ritardu o a non risposta di a ierarchia cù Fatima ubbiettivi hà risultatu in a Siconda Guerra Mundiale è a diffusione di i "errori" di a Russia - Cumunisimu - chì ùn hà micca solu rivendicatu decine di milioni di vite in u mondu sanu, ma hè avà piazzatu attraversu U Grande resettore da mette in opera
à l'urganizza. [3]cf. Prufezia di Isaia di u Cumunisimu Glubale 

Dui cose ponu esse osservati da questu. Unu hè chì "micca ancu appruvatu" ùn significa micca "cundannatu". Questu hè un sbagliu cumunu è seriu trà parechji cattolici (soprattuttu perchè ùn ci hè praticamente alcuna catechesi nantu à e profezie da u pulpitu). Pò esse una quantità di ragioni per chì certe rivelazioni private ùn sò micca state ufficialmente raccomandate cum'è degne di crede (chì hè ciò chì significa "appruvatu"): a Chjesa pò ancu discerneli; u vidente (i) pò sempre esse vivu, è dunque, una decisione hè differita mentre e rivelazioni sò in corso; u vescu pò simpliciamente ùn avè iniziatu una rivista canonica è / o ùn pò avè prughjettu di fà la, chì hè a so prerogativa. Nisunu di quessi sopra hè necessariamente una dichjarazione chì una presunta apparizione o rivelazione hè constat de non supernaturalitate (vale à dì. ùn hè micca surnaturale d'origine o mancanu di segni chì a manifestinu cusì). 

Dopu, hè chjaru chì u Celu ùn aspetta micca l'investigazioni canoniche. Di solitu, Diu furnisce evidenze sufficienti per crede in i messaghji chì sò specialmente destinati à un publicu più numeruu. Dunque, Papa Benedettu XIV hà dettu:

Sò à quale si faci una rivelazione, è chì sò sicuri chì vene da Diu, liatu à dà un accentu fermu à questu? A risposta hè in affirmativu ... -Virtù eroica, Vol III, p.390

In quantu à u restu di u Corpu di Cristu, continua à dì:

Quellu à quale quella rivelazione privata hè pruposta è annunziata, duverebbe crede è ubbidisce u cumandamentu o u messagiu di Diu, se li sia propositu nantu à evidenza suficiente ... Perchè Diu li parla, almenu per mezzu di un'altra, è dunque ci vole à ellu. crede; per quessa, hè legatu à crede à Diu, Quellu chì u richiede di fà. —Ibbid. p. 394

Quandu Diu parla, aspetta chì ascultemu. Quandu ùn femu micca, ci ponu esse cunsequenze catastrofiche (leghje Perchè u Munnu resta in Dolore). D'altra parte, quandu ubbidemu à e rivelazioni di u Celu basate annantu à "prove sufficienti", i frutti ponu durà per generazioni (leghje Quandu Sentìanu). 

Tuttu ciò chì hà dettu, sì un vescu dà direttive à a so banda chì lieghjanu e so cuscenze, duvemu sempre obbediteli cum'è "ùn hè micca u Diu di u disordine, ma di a pace".

 

Ma Cumu Sapemu?

Se a Chjesa ùn hà micca iniziatu o cunclusu un'inchiesta, ciò chì hè "evidenza sufficiente" per una persona pò esse micca cusì per un'altra. Benintesa, ci seranu sempre quelli chì sò cusì cinichi, cusì scettichi versu qualcosa di sopranaturale, chì ùn crerianu micca chì Cristu avessi risuscitatu i morti davanti à i so ochji.[4]cf. Marcu 3: 5-6 Ma eccu, parlu di quelli chì ricunnoscenu chì i messaghji di un presuntu vidente ùn ponu cuntradisce l'insignamentu cattolicu, ma chì si dumandanu sempre sì dite rivelazioni sò veramente di origine surnaturale, o semplicemente u fruttu di l'imaginazione di u vidente?

San Ghjuvanni di a Croce, ellu stessu destinatariu di rivelazioni divine, hà avvertitu contr'à l'autoillusione:

Sò scantatu di ciò chì accade in questi ghjorni - vale à dì, quandu qualchì anima cù a più chjuca sperienza di meditazione, s'ella hè cuscente di certe locuzioni di stu tipu in qualchì statu di ricordu, subitu i battezza tutti cum'è venendu da Diu, è assume chì questu hè u casu, dicendu: "Diu m'hà dettu ..."; "Diu m'hà rispostu ..."; invece chì ùn hè mancu cusì, ma, cum'è l'avemu dettu, sò per a maiò parte elli chì si dicenu ste cose à se stessi. È, oltre questu, u desideriu chì a ghjente hà di locuzione, è u piacè chì li vene da i so spiriti, i cunduce à risponde à se stessi è dopu à pensà chì hè Diu Chì li risponde è li parla. —St. Ghjuvanni di a Croce, U Ascentu di u Monte Carmelu, Libru 2, Capitulu 29, n.4-5

Dunque iè, questu hè assai pussibule è probabilmente più frequente ch'è no, eccu chì i fenomeni sopranaturali cum'è i stigmati, miraculi, cunversioni, ecc. Sò cunsiderati da a Chjesa cum'è una prova ulteriore di rivendicazioni d'origine surnaturale.[5]A Sacra Cungregazione per a Doctrina di a Fede si riferisce specificamente à l'importanza chì un fenomenu simile in realtà "... porti frutti chì a Chjesa stessa puderia più tardi discernere a vera natura di i fatti ..." -Ibid. n. 2, vaticanu.va

Ma l'avvirtimenti di San Ghjuvanni ùn sò micca una causa per cascà in un'altra tentazione: Titre - teme chì tutti quelli chì pretendenu sente da u Signore sianu "ingannati" o un "falsu prufeta".  

Hè tentatore per alcuni di cunsiderà tuttu u generu di i fenomeni mistichi cristiani cun suspettu, anzi di dispensà cun ellu cum'è troppu risicatu, troppu chjucu di fantasia umana è auto-ingannu, è ancu u putenziale di ingannu spirituale da u nostru avversariu u diavulu . Hè un periculu. U periculu alternativu hè di abbraccià senza riserve qualsiasi messagiu ripurtatu chì pare vene da u regnu soprannaturale chì manca un discernimentu currettu, chì pò purtà à l'accettazione di gravi errori di fede è di vita fora di a saviezza è a prutezzione di a Chjesa. Sicondu a mente di Cristu, quella hè a mente di a Chjesa, nè unu di sti approcci alternativi - u rigettu à l'ingrossu, da una parte, è l'accettazione senza discernenza da l'altra - hè sanu. Piuttostu, l'approcciu cristianu autenticu à e grazie profetiche duverebbe sempre seguità e duie esortazioni apostoliche, in e parolle di San Paulu: "Ùn stancià u Spìritu; ùn disprezzate micca a prufezia " è "Pruvate ogni spiritu; mantene ciò chì hè bonu " (1 Thess 5: 19-21). —Dr. Mark Miravalle, Rivelazione Privata: Discernimentu cù a Chjesa, p.3-4

In fattu, ogni cristianu battizatu hè ellu o ella spetta per prufetizà à quelli chì li circondanu; prima, da u so testimone; secondu, da e so parolle. 

I fideli, chì per u Battesimu sò incorporati in Cristu è integrati in u Populu di Diu, sò rializati in a so manera particulare in l'uffiziu sacerdotale, prufeticu è regale di Cristu ... [quale] compie questu ufficiu prufeticu, micca solu da a ierarchia ... ma ancu da i laici. In cunsequenza, tramindui li stabilisce cum'è testimoni è li furnisce u sensu di a fede [sensus fidei] è a grazia di a parolla. -Catechismu di a chiesa cattolica, 897, 904

À questu puntu, deve esse tenutu à mente chì a prufezia in u sensu biblicu ùn significa micca prevede u futuru ma spiegà a vuluntà di Diu per u presente, è dunque mustrà a strada giusta da piglià per l'avvene. -Cardinal Ratzinger (PAPA BENEDETTU XVI), "Messaghju di Fatima", Cummentariu Teologicu, www.vatican.va

Eppuru, ci vole à distingue trà i "profetichi ufficiu"Inerente à tutti i credenti, è u" prufeticu ricumpensa»- questu ultimu hè un specificu carisma per prufezia, cum'è menzionatu in 1 Curinzii 12:28, 14: 4, ecc. Questu pò piglià a forma di parolle di cunniscenza, locuzioni interiore, locuzioni udibili, o visioni è apparizioni.

 

Peccatori, Santi, è Vedenti

Avà, tali anime sò scelte da Diu secondu i so disegni - micca necessariamente per via di u so statu di santità. 

... l'unione cun Diu per carità ùn hè micca necessaria per avè u donu di prufezia, è cusì hè stata à volte attribuita ancu à i piccatori; quella prufezia ùn hè mai stata abitualmente pussuta da un omu solu ... — BENEDICTO DI POPULU XIV, Virtù eroica, Vol. III, p. 160

Dunque, un altru sbagliu cumunu trà i fideli hè di aspettà chì i videnti sianu santi. In realtà, sò qualchì volta grandi peccatori (cum'è San Paulu) chì, quandu sò stati cacciati da i so cavalli alti, diventanu un segnu in se stessi chì autentifica u so messaghju, dendu gloria à Diu.

Un altru sbagliu cumunu hè di aspettà chì tutti i videnti parlinu di listessa manera, o piuttostu, per chì a Madonna o u nostru Signore «soni» di listessa manera per ogni visiunariu. Aghju spessu intesu dì a ghjente chì questa o quella apparizione ùn soni micca cum'è Fatima è, dunque, deve esse falsa. Tuttavia, cume ogni vetrata in una Chjesa lancia sfumature è culori sfarenti di luce, cusì dinò, a luce di a rivelazione si rifrende in modu diversu attraversu ogni vedente - per mezu di i so sensi individuali, memoria, immaginazione, intellettuale, ragione è vocabulariu. Cusì, u cardinale Ratzinger hà dettu bè chì ùn duvemu micca pensà à apparizioni o locuzioni cum'è s'ellu fussi "u celu chì apparisce in a so essenza pura, cum'è un ghjornu speremu di vedelu in a nostra unione definitiva cù Diu". Piuttostu, a rivelazione impartita hè spessu una cumpressione di u tempu è di u locu in una sola immagine chì hè "filtrata" da u visionario.

... l'imaghjini sò, in un modu di parlà, una sintesi di l'impulsu chì vene da l'altu è a capacità di riceve st'impulsu in i visiunarii .... Micca ogni elementu di a visione deve avè un sensu storicu specificu. Hè a visione cum'è un tuttu chì conta, è i ditaglii devenu esse capiti basendu l'imaghjini pigliate in a so interezza. L'elementu centrale di l'imagine hè rivelatu induve coincide cù ciò chì hè u puntu focale di a "profezia" cristiana stessa: u centru si trova induve a visione diventa una citazione è una guida per a volontà di Diu. —Cardinal Ratzinger (POPE BENEDICTO XVI), Missaghju di Fatima, Cummentariu Teologicu, www.vatican.va

Sentu ancu spessu qualchì prutesta chì "tuttu ciò chì avemu bisognu hè Fatima". U celu ùn hè micca d'accordu. Ci sò assai fiori in u giardinu di Diu è per una ragione: alcune persone preferenu gigli, altri rose, è ancu altri, tulipani. Dunque, alcuni prefereranu i messaghji di un vedente anziché l'altru per a semplice ragione chì sò a "fragranza" particulare chì a so vita hà bisognu à quellu tempu. Alcune persone anu bisognu di una parolla dolce; altri anu bisognu di una parolla forte; altri preferenu intuizioni teologiche, altri, più pragmaticu - eppuru tutti venenu da a stessa Luce.

Ciò chì ùn pudemu micca aspettà, tuttavia, hè infallibilità.  

Pò vene cum'è un colpu per certi chì guasi tutta a literatura mistica cuntene errori grammaticali (forma) è, à l'occasione, errori duttrinali (sustanza)—Rev. Ghjiseppu Iannuzzi, teologu misticu, Newsletter, Missionarii di a Santa Trinità, ghjinnaghju-maghju 2014

Tali evenimenti occasionali di abitudine profetica difettosa ùn devenu micca cunduce à a cundanna di tuttu u corpu di e cunniscenze soprannaturali cumunicate da u prufeta, se hè discernitu currettamente per custituisce una prufezia autentica. —Dr. Mark Miravalle, Rivelazione Privata: Discernendu Cù a Chjesa, pagina 21

En effet, le directeur spirituel de la Servante de Dieu Luisa Piccarreta et de la voyante de La Salette, Melanie Calvat, a averti:

In cunfurmità cù a prudenza è a precisione sacra, a ghjente ùn pò micca trattà cun rivelazioni private cum'è se fossi libri canonichi o decreti di a Santa Sede ... Per esempiu, chì puderia ratificà in tuttu tutte e visioni di Catherine Emmerich è Santa Brigitte, chì mostranu discrepanze evidenti? —St. Annibale, in una lettera à Fr. Petru Bergamaschi chì avia publicatu tutti i scritti inediti di u misticu benedettinu, Santa M. Cecilia 

Cusì chjaramente, ste discrepanze ùn anu micca custituitu per a Chjesa una ragione per dichjarà sti santi "falsi prufeti", ma piuttostu, falibile umani è "vasi di terra".[6]cf. 2 Cor 4: 7 Cusì, ci hè un'altra supposizione difettosa chì parechji cristiani anu fattu chì, se una prufezia ùn si faci vera, u vidente ci vole esse un "falsu prufeta". Basanu questu nantu à u decretu di l'Anticu Testamentu:

Se un prufeta presume di parlà una parolla in u mo nome chì ùn aghju micca cumandatu, o parla in nome d'altri dii, quellu prufeta murerà. Duvete dì à voi stessi: "Cumu pudemu ricunnosce chì una parolla hè quella chì u Signore ùn hà micca parlatu?", Se un prufeta parla in nome di u Signore, ma a parolla ùn hè micca vera, hè una parolla chì u Signore ùn hà micca fattu parlà. U prufeta l'hà parlatu presuntuosamente; ùn teme lu. (Deut 18: 20-22)

Tuttavia, eranu unu per piglià stu passaghju cum'è una massima assoluta, allora Jonah seria cunsideratu un falsu prufeta postu chì u so avvisu "Quaranta ghjorni in più è Ninive serà abbattutu" hè statu ritardatu.[7]Jonah 3:4, 4:1-2 In fattu, a appruvata e rivelazioni di Fatima presentanu ancu un'incongruenza. Dentru u Secondu Secretu di Fatima, a Madonna hà dettu:

A guerra hà da finisce: ma sì a ghjente ùn smette micca di offende à Diu, una peghju scuppierà durante u Pontificatu di Piu XI. -U Missaghju di Fatima, vaticanu.va

Ma cum'è Daniel O'Connor hà indicatu in a so bloggu, "A seconda guerra mundiale ùn hà principiatu chè in settembre 1939, quandu a Germania hà invaditu a Polonia. Ma Piu XI hè mortu (cusì, u so Pontificatu hè finitu) sette mesi nanzu: u 10 di ferraghju di u 1939 ... Hè un fattu chì a Siconda Guerra Mundiale ùn hè micca esplicitamente scoppiata finu à u pontificatu di Piu XII ". Questu hè tuttu per dì chì u Celu ùn vede micca sempre cumu vedemu nè agimu cumu ci aspettavamu, è cusì pò è sposterà i posti di scopu sì hè quellu chì salverà u più anime, è / o rinvia u ghjudiziu (d'altra parte , ciò chì custituisce u "principiu" di un avvenimentu ùn hè micca sempre evidenti nantu à u pianu umanu, è cusì, u principiu di a guerra cù a Germania hà daveru avutu u so "scoppiu" durante u regnu di Piu XI.)

U Signore ùn ritarda micca a so prumessa, cum'è certi consideranu "ritardu", ma hè paziente cun voi, ùn vulendu micca chì qualcunu perisca ma chì tutti venissinu à u pentimentu. (2 Peter 3: 9)

 

Caminendu Cù a Chjesa

Tutte queste sfumature sò per quessa chì hè cusì necessariu per i pastori di a Chjesa di esse implicati in u prucessu di discernimentu di e profezie.

Quelli chì sò incaricati di a Chjesa devenu ghjudicà a genuinità è l'usu currettu di sti doni per mezu di u so ufficiu, micca veramente per spegne u Spiritu, ma per pruvà tutte e cose è tene fermu à ciò chì hè bonu. -Secondu Cunsigliu Vaticanu, Lumen Gentium, n. 12

Storicamente, però, ùn hè micca sempre statu u casu. L'aspetti "istituzionale" è "carismaticu" di a Chjesa sò stati spessu in tensione l'una cù l'altra - è u costu ùn hè micca pocu.

A riputanza generalizata da parte di parechji pensatori cattolici di entra in un esame prufonda di l'elementi apocalittichi di a vita cuntempuranea hè, crede, una parte di u listessu prublema chì cercanu d'evità. Se u pensamentu apocalitticu hè lasciatu largamente à quelli chì sò stati sottomettivizati o chì sò stati in preda à u vertice di u terrore cosmicu, allora a comunità cristiana, veramente tutta a cumunità umana, hè radicalmente impoverita. È chì pò esse misuratu in termini di l'anima umana persa. –Autore, Michael D. O'Brien, Avemu campà in tempi apocalittichi?

Utilizendu e linee guida quì sottu, spergu chì parechji di i cleri è i laici chì leghjenu ste parolle truveranu novi modi per cooperà in u discernimentu di e rivelazioni prufetiche; per avvicinà li in un spiritu di fiducia è libertà, prudenza è gratitudine. Perchè cum'è San Ghjuvan Paulu II hà insignatu:

L'aspetti istituziunali è carismatichi sò co-essenziali quant'è à a custituzione di a Chjesa. Contribuiscenu, ancu se diversamente, à a vita, u rinnovu è a santificazione di u Populu di Diu. - Discorsu à u Cungressu Mundiale di i Muvimenti Ecclesiali è di e Nuove Comunità, www.vatican.va

Quandu u mondu cuntinueghja à cascà in a bughjura è chì u cambiamentu di l'era s'avvicina, pudemu aspettà chì i messaghji di i videnti diventeranu più specifici. Chì ci metterà à prova, edificerà, è ancu ci spaventerà. In fattu, parechji videnti in tuttu u mondu - da Medjugorje à California in Brasile è in altrò - anu dichjaratu chì sò stati dati "secreti" chì devenu spiegà davanti à u mondu in un certu puntu in u tempu. Cum'è u "miraculu di u sole", tistimuniatu da decine di millaie à Fatima, sti secreti seranu destinati à avè u massimu impattu. Quandu sò annunziati è questi avvenimenti si svolgenu (o sò forse ritardati per via di cunversioni massicce), i laici è u cleru averanu bisognu di l'altru ancu più chè mai. 

 

Discernendu in l'avvene

Ma chì femu cù a prufezia quandu ùn semu micca supportati in discernimentu da a ierarchia? Eccu simplici passi chì pudete seguità quandu si leghje i missaghji nant'à stu situ web o in altrò chì sò presuntamente da u Celu. A chjave hè di esse proattivu: esse à tempu apertu, micca cinicu; prudente, micca discernente. I cunsiglii di San Paulu sò a nostra guida:

Ùn disprezzate micca e parolle di i profeti,
ma pruvà tuttu;
tene forte à ciò chì hè bonu ...

(1 Thessaloniani 5: 20-21)

• Approcciu à a lettura di a rivelazione privata in una manera di preghiera, raccolta. Dumandate à u "Spiritu di a verità"[8]John 14: 17 per cunduce vi in ​​tutta a verità, è avvisavvi di tuttu ciò chì hè falsu. 

• A rivelazione privata chì leghjite cuntradisce l'insignamentu cattolicu? A volte un missaghju pò sembra oscuru è vi richiederà di dumandà dumande o di caccià u Catechisimu o altri documenti di a Chjesa per chiarisce un significatu. Tuttavia, se una certa rivelazione fiasca stu testu di basa, lasciate da parte. 

• Chì hè u "fruttu" in a lettura di una parolla prufetica? Avà certu, alcuni messaghji ponu cuntene elementi spaventosi cum'è catastrofi naturali, guerra, o castichi cosmichi; divisione, persecuzione, o l'Anticristu. A nostra natura umana vole rinculà. Tuttavia, questu ùn face micca un messaghju falsu - micca più di u vintiquattru capitulu di Matteu o grandi parte di u Libru di l'Apocalisse sò falsi perchè portanu elementi "spaventosi". In realtà, se simu turbati da tali parolle, pò esse un segnu moreso di a nostra mancanza di fede ch'è una misura di l'autenticità di un missaghju. In ultimamente, ancu se una rivelazione hè sobria, duvemu ancu avè una pace prufonda - se i nostri cori sò in u locu ghjustu per cumincià. 

• Alcuni messaghji ùn ponu micca parlà à u vostru core mentre altri a facenu. San Paulu ci dice di simpliciamente "tene fermu à ciò chì hè bonu". Ciò chì hè bonu (cioè necessariu) per voi ùn pò micca esse per a prossima persona. Ùn pò micca parlà oghje, allora di colpu cinque anni dopu, hè luce è vita. Dunque, ritene ciò chì parla à u vostru core è vai da quellu chì ùn face micca. È se credi chì Diu sia in verità chì parla à u to core, allora risponde ad ellu di conseguenza! Hè per quessa chì Diu parla in primu locu: cumunicà una certa verità chì richiede a nostra conformità ad ella, sia per u presente sia per l'avvene. 

U prufeta hè qualchissia chì dice a verità nantu à a forza di u so cuntattu cù Diu - a verità per oghje, chì dinò, naturalmente, schjarisce u futuru. —Cardinal Joseph Ratzinger (POPE BENEDICTO XVI), Prufezia cristiana, A Tradizione Post-Biblica, Niels Christian Hvidt, Prefazione, p. vii))

• Quandu una certa prufezia prevede grandi eventi, cum'è terramoti o focu chì falanu da u celu, fora di a cunversione persunale, u dighjunu è a preghera per altre anime, ùn ci hè tantu più chì si pò fà (fendu una attenzione attenta, benintesa, à chì cosa u missaghju ùn dumanda). À questu puntu, u megliu chì si pò dì hè: "Videremu", è continueremu à campà, fermu nantu à "a roccia" di a Rivelazione publica: participazione frequente à l'Eucaristia, Confessione regulare, preghiera di tutti i ghjorni, meditazione nantu à a Parolla di Diu, ecc. Quessi sò i sorgenti di a grazia chì permettenu à unu di integrà a rivelazione privata in a so vita in una manera sana. Listessu ancu quandu si tratta di rivendicazioni più spettaculari da i videnti; ùn ci hè micca peccatu in solu dicendu: "Ùn sò micca cosa pensà à quessa".

In ogni età a Chjesa hà ricevutu u carisma di prufezia, chì deve esse scupertu ma micca disprezzatu. —Cardinal Ratzinger (BENEDITU XVI), Missaghju di Fatima, Commentariu Teologicu, vaticanu.va

Diu ùn vole micca chì noi ossessionemu l'eventi futuri nè ignoremu i so avvisi amatori. Qualcosa chì Diu dice pò esse impurtante?

Ti l'aghju dettu cusì chì quandu vene a so ora, ricordate chì vi aghju dettu. (Ghjuvanni 16: 4)

À a fine di a ghjurnata, ancu eranu tutte e presunte rivelazioni private à fiascà, a Rivelazione Publica di Cristu hè una roccia chì e porte di l'infernu ùn prevaleranu micca.[9]cf. Matt 16: 18

• Infine, ùn site micca tenutu à leghje tutti i rivelazione privata fora. Ci sò centinaie di migliaia è migliaia di pagine di rivelazione privata. Piuttostu, siate aperti à u Spìritu Santu chì vi cunduce à leghje, ascultà è amparà da ellu attraversu i messageri ch'ellu mette in u vostru caminu.

Dunque, vedemu prufezia per ciò chì hè - a ricumpensa. In fatti, oghje, hè cum'è i fanali di una vittura chì cunduce in u spessore di a notte. Sarebbe scemu di disprezzà sta luce di a Saviezza divina, soprattuttu quandu a Chjesa ci l'hà raccomandata è chì a Scrittura ci hà urdinatu di pruvà, discernere è mantene per u bè di e nostre anime è di u mondu. 

Vi preghemu di ascultà cun simplicità di core è sincerità di mente i salutari avvertimenti di a Mamma di Diu ...  —PAPU ST. GIOVANNI XXIII, Missaghju Radio Papale, u 18 di frivaghju 1959; L'Osservatore Romano

 

—Mark Mallett hè l'autore di A Cunfusione Finale e A parolla Now bloggu, è un cofundatore di Countdown to the Kingdom.


 

Reading Related

Pudete Ignorà Revelazione Privata?

Ciò chì hè accadutu quandu avemu ignoratu a prufezia: Perchè u Munnu resta in Dolore

Ciò chì hè accadutu quandu noi fattu ascolta a prufezia: Quandu Sentìanu

Profezia correttamente capitu

Accende i Fari

Quandu e Pietre Gridanu

Accendendu i Fari

Nantu à Rivelazione Privata

Di Vechji è Visiunari

Lapidazione di i prufeti

Prospettiva Prufetica - Part I e Part II

Nantu à Medjugorje

Medjugorje ... Ciò chì ùn pudete micca sapè

Medjugorje, è i fucili à fuma

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes

1 cf. U Problema Fundamentale, A Sedia di Rock,U Papatu ùn hè micca Un Papa
2 cf. I Nota Divini
3 cf. Prufezia di Isaia di u Cumunisimu Glubale
4 cf. Marcu 3: 5-6
5 A Sacra Cungregazione per a Doctrina di a Fede si riferisce specificamente à l'importanza chì un fenomenu simile in realtà "... porti frutti chì a Chjesa stessa puderia più tardi discernere a vera natura di i fatti ..." -Ibid. n. 2, vaticanu.va
6 cf. 2 Cor 4: 7
7 Jonah 3:4, 4:1-2
8 John 14: 17
9 cf. Matt 16: 18
Posted in Da i nostri cuntributori, missaghji.