‘Ia ‘outou ō mai ‘iā te a‘u, o ‘outou uma o ē tigāina ma mafatia i avega,
ou te avatu foi ia te outou le malologa.
Ia outou amoina laʻu amo ma faaaʻoaʻo mai iā te aʻu,
aua o aʼu le agamalu ma le loto maulalo;
ona maua lea e outou o le malologa mo outou.
Auā e avegofie la‘u amo, e māmā fo‘i la‘u avega. (Tala Lelei o lenei aso, Mata 11)
O ē fa‘amoemoe ‘iā Ieova e toe fa‘afouina lo latou malosi;
latou te felelei e pei o apaau o aeto;
Latou te taufetuli ae le vaivai,
savali ae aua le matapogia. (Faitauga o Misasa muamua, Isaia 40)
O le a le mea ua matua le mautonu ai le loto o le tagata? E tele mea, ae e mafai ona faʻaititia uma i lenei: ifo i tupua— faamuamua isi mea, tagata, po o tuinanau nai lo le alofa i le Atua. E pei ona folafola mai ma le matagofie e St. Augustine:
Na e faia i matou mo oe, ma o matou loto e le mautonu seia latou maua le malologa ia te oe. — St. Augustine o Hippo, Taʻutaʻu, 1,1.5
Le upu ifo i tupua atonu e mataʻutia i tatou i le senituri lona 21, i le faafoliga o ata o tamaʻi povi auro ma tupua mai isi atunuu, e pei ona sa iai. Ae o tupua i aso nei e le itiiti ifo le moni ma e le itiiti ifo le matautia i le agaga, e tusa lava pe latou faia ni foliga fou. E pei ona apoapoai mai St. James:
O fea e sau ai taua ma o fea e sau ai misa ia te outou? E lē o o ‘outou tu‘inanau ‘ea e tau ai le taua i totonu o ‘outou tagata? Ua outou manaʻo tele ae e te lē maua. Tou te fasioti tagata ma lotoleaga ae le mafai ona e mauaina; tou te tau ma tau. E le maua e outou aua tou te le ole atu. ‘Ua ‘outou ole atu ‘ae tou te lē maua, auā ‘ua ‘outou ole atu sesē, ‘ina ‘ia fa‘aalu i o ‘outou tu‘inanau. Tagata mulilulua! Pe e te lē iloa ea o le avea ma sē e fiafia i le lalolagi o lona uiga o le ita i le Atua? O le mea lea, o se tasi e fia manao i le lalolagi, ua avea o ia ma fili o le Atua. Pe e te manatu ea e lē o aogā le Tusi Paia i le faapea mai, “O le agaga ua ia faia e nofo i totonu iā i tatou, ua tupu ai le fuā”? Ae na te tuuina mai le alofa tunoa sili; o lea ua faapea mai ai: “E tetee atu le Atua i ē faamaualuluga, ae foaʻi mai le alofa tunoa i ē lotomaulalo.” (James 4: 1-6)
O le upu “tagata mulilua” ma le “tagata ifo i tupua”, pe a oo i le Atua, e mafai ona fesuiaʻi. O i tatou o Lana Fa'ato'anofotane, ma a tatou tuuina atu lo tatou alofa ma le tuuto i a tatou tupua, ua tatou mulilua i lo tatou Pele. O le agasala e le faapea o loo taoto mai ia i tatou, ae o lena tatou te faatagaina ai e pulea i tatou. E le o mea uma lava o se tupua, ae o le tele o tupua o loo ia i tatou. O nisi taimi ua lava le "tuu ese", ia vavae ese i totonu a o tatou taofimau i a tatou meatotino "matala," e tautala ai, aemaise lava mea e tatau ai mo lo tatou ola ai. Ae o isi taimi, e tatau ona tatou tuueseeseina i tatou lava, i le mea moni, mai mea ua amata ona tatou tuuina atu o tatou latia, po o le tapuai.[1]2 Korinito 6:17 : “O le mea lea, ia outou o ese ai mai ia te i latou, ma ia vavaeese outou,” ua fetalai mai ai le Alii, “aua foi tou te papai atu i se mea leaga; ona ou talia lea o outou.”
Kafai e maua ne tatou a mea‵kai mo ‵tou gatu, ka lotomalie eiloa tatou. O e fia mauʻoa, ua paʻuʻū i latou i le faaosoosoga ma le mailei, ma tuʻinanauga valea e tele e leaga ai, e totō ifo ai i le malaia ma le malaia… na fai mai, "Ou te le tuulafoaiina lava oe pe tuulafoaiina oe." ( 1 Timo 6:8-9; Epe 13:5 ).
O le Tala Lelei lena “Ua faamaonia e le Atua lona alofa mo i tatou, ina ua maliu Keriso mo i tatou a o tatou agasala pea.” [2]Roma 5: 8 I se isi faaupuga, e oo lava i le taimi nei, e alofa Iesu ia te oe ma au e ui i lo tatou le faamaoni. Ae e le lava le tau ina iloa o lenei mea ma vivii ma faafetai i le Atua mo Lona alofa mutimutivale; ae, o le tala lea a Iakopo, e tatau ona i ai se lafoaia moni o le “toeaina”- salamo:
O lea ia outou tuuina atu outou lava i le Atua. Ia tetee atu i le tiapolo, ona sola ese ai lea o ia ia te outou. Ia faalatalata atu i le Atua, ona faalatalata mai lea o ia ia te outou. Ia faamamā o outou lima, outou e agasala, ma faamamā o outou loto, outou o mafaufau e lua. Amata ona tagi, faanoanoa, tagi. Ia liua lo outou ʻata i le faanoanoa ma lo outou olioli i le faanoanoa. Ia faamaulalo outou i luma o le Alii ona faaeaina lea o outou e ia. (James 4: 7-10)
E leai se tasi e mafai ona auauna i ni matai se toalua. O le a ia inoino i le tasi ae alofa i le isi, pe tuuto atu i le tasi ma inoino i le isi. E le mafai ona outou auauna i le Atua ma mamone.
Faalagolago i le Atua. (Mataio 6: 24)
O lea ua e vaai, e tatau ona tatou filifili. E tatau ona tatou filifili a le o le faaamuia le mafuatiaina ma le faataunuuina o le Atua lava Ia (lea e oo mai faatasi ma le satauro o le faafitia o o tatou tino) pe mafai ona tatou filifili le mata’utia e mavae atu, puupuu, ma le leaga.
O le faalatalata atu la i le Atua, e lē na o le tau ina valaau atu i Lona Suafa;[3]Mataio 7:21 : “E lē sao atu i le malo o le lagi i latou uma o ē fai mai iā te aʻu, ‘Le Alii e, le Alii e,’ na o lē na te faia le finagalo o loʻu Tamā o i le lagi.” o le a oo mai ia te Ia i le “Agaga ma le upumoni.”[4]John 4: 24 O lona uiga o le faailoaina o lo tatou ifo i tupua— ona talepeina lea o na tupua, ma tuua ai i latou i tua ina ia mafai ona tafiesea moni o latou efuefu ma o latou palapala i le toto o le Tamai Mamoe, e faavavau lava. O lona uiga o le aue, faanoanoa, ma le fetagisi ona o mea ua tatou faia… ae tau lava ina ia faamamago e le Alii o tatou loimata, tuu Lana amo i luga o o tatou tauau, tuu mai ia i tatou Lona malologa, ma faafouina lo tatou malosi—o lona uiga “ia faaeaina oe.” Pe ana mafai ona faaali atu le Au Paia ia te oe i le taimi nei i le mea o e i ai, semanu latou te faapea mai o le Faafesuiaiga Paia o se tupua itiiti e tasi i o tatou olaga o le a maua ai le taui ma le olioli mo le faavavau; o le mea ua tatou pipii i ai i le taimi nei o se pepelo, e le mafai ona tatou mafaufauina le mamalu tatou te le maua ona o lenei fasi otaota po o " lapisi ", fai mai St. Paul.[5]cf. Fili 3: 8
Faatasi ai ma lo tatou Atua, e oo lava i le tagata sili ona agasala e leai se mea e fefe ai,[6]ff.Le Great Refuge and Safe Harbor ma Mo I Latou i le Agasala Faʻaletino pe afai e toe foi atu o ia i le Tama, i le salamo faamaoni. Pau lava le mea e tatau ona tatou fefefe ai, o i tatou lava: o lo tatou naunau e pipii atu i a tatou tupua, ia tapunia o tatou taliga i le uunaiga a le Agaga Paia, ia tapunia o tatou mata i le Malamalama o le upumoni, ma lo tatou tulaga papa’u, lea i luga o le o sina faaosoosoga itiiti, toe foi i le agasala a o tatou toe lafoina i tatou lava i le pogisa nai lo le alofa le faatuaoia o Iesu.
Atonu i aso nei, ua e lagonaina le mamafa o lou tino ma le vaivai i le tauaveina o au tupua. Afai o lea, e mafai foi ona avea nei aso o le amataga o lou olaga atoa. E amata i le faamaualaloina o oe lava i luma o le Alii ma le iloaina, a aunoa ma Ia, o i tatou "e le mafai ona faia se mea." [7]cf. Ioane 15:5
E moni, lo'u Alii e, ia e laveaʻi mai iā te aʻu....
—Mark Mallett o le tusitala o Le Upu Lenei, Le Fetauiga Mulimuli, ma se tasi na faavaeina le Countdown to the Kingdom
Faʻatau Fesootai
Faitau pe faapefea ona oo mai se “malologa” mo le Ekalesia atoa: Le Malologa Sapati o Loo Sau
Faamatalaga Faʻamatalaga
| ↑1 | 2 Korinito 6:17 : “O le mea lea, ia outou o ese ai mai ia te i latou, ma ia vavaeese outou,” ua fetalai mai ai le Alii, “aua foi tou te papai atu i se mea leaga; ona ou talia lea o outou.” |
|---|---|
| ↑2 | Roma 5: 8 |
| ↑3 | Mataio 7:21 : “E lē sao atu i le malo o le lagi i latou uma o ē fai mai iā te aʻu, ‘Le Alii e, le Alii e,’ na o lē na te faia le finagalo o loʻu Tamā o i le lagi.” |
| ↑4 | John 4: 24 |
| ↑5 | cf. Fili 3: 8 |
| ↑6 | ff.Le Great Refuge and Safe Harbor ma Mo I Latou i le Agasala Faʻaletino |
| ↑7 | cf. Ioane 15:5 |
Alicja Lenczewska igoa
Elisapeta Kindelmann
E ala i mea na avea ai Le Tusi Faaleagaga, Na aʻoaʻoina e Iesu ma Maria Elisapeta, ma o loʻo faʻaauau pea ona latou aʻoaʻo le au faʻamaoni i le amio Atua a le puapuaga mo le faʻaolaina o agaga. O galuega e tofiaina mo aso uma o le vaiaso, e aofia ai tatalo, anapogi, ma le po, ma folafolaga matagofie o loʻo faʻapipiʻi ia i latou, ma fusi i le alofa faʻapitoa mo patele ma agaga i purgatory. I latou feau, fai mai Iesu ma Maria o le Mumua o le Alofa o le Lelei Tama o Mary o le sili alofa tunoa ua tuuina mai i tagata talu mai le Initaneti. Ma i le lumanaʻi mamao tele, o le a ufitia ai le lalolagi atoa i lana afi.
Tama Stefano Gobbi
Aisea Gisella Cardia?
Tolu, o savali e masani ona o mai faʻatasi ma foliga vaaia, ata puʻeina o loʻo maua ai I le Cammino con Maria, e le mafai ona avea o ni fua o mafaufauga faʻapitoʻese, aemaise o le iai o le stigmata i luga o le tino o Giselle ma ma le faʻaali o satauro poʻo tusitusiga o lotu toto i luga o lima o Gisella. Vaʻai i ata puʻeina mai lana upega tafailagi faʻaaliga 
Jennifer
Aisea Manuela Strack?
Aisea na fai ai le vaʻai a l matou tamaʻitaʻi o Medjugorje?
Aisea Pedro Regis?
Aisea le Auauna a le Atua Luisa Piccarreta?
o le au paia. Seia vagana ua avea o ia ma "Afafine o Maria" na faʻamutaina miti miti i le tausaga o le sefulutasi. I le tausaga na sosoʻo ai, na amata ai ona talanoa totonu Iesu ia te ia aemaise lava ina ua maeʻa ona mauaina le Faʻamanatuga Paia. Ina ua sefulutolu ona tausaga, na Ia faaali atu ia te ia i se faaaliga na ia molimauina mai le poletito o lona fale. O iina, i le auala i lalo atu, na ia vaaia ai le motu o tagata ma fitafita faaauupegaina o taʻitaʻia pagota e toatolu; sa ia iloaina o Iesu o se tasi oi latou. Ina ua Ia taunuu i lalo o le poletito, sa ea i luga lona ulu ma alaga: “Loʻu agaga e, fesoasoani mai ia te aʻu! ” I le ootia tele, na ofoina ai e Luisa o ia lava mai lena aso i le avea ai ma se tagata manua i le togiola mo agasala a tagata.
le minoi, malo le malo i le tulaga na foliga mai e pei ua oti. Na o le taimi lava na faia ai e le patele le faʻailoga o le Koluse i luga o lona tino na toe maua ai e Luisa ona mafaufau. Na tumau pea lenei tulaga ofoofogia o le olaga faʻamaoni seʻia oʻo i lona maliu i le 1947 - sosoʻo ai ma le falelauasiga e leai se mea na tupu. I le vaitaimi lena i lona olaga, sa leʻi maua o ia i se maʻi o le tino (seia oo lava i le fomaʻi o le niumonia i le iuga) ma na te leʻi mauaina lava ni moega masani, e ui lava sa taofia i lona moega laiti mo le onosefulu-fa tausaga.
Aisea Simona ma Angela?
Valeria Copponi