Mau – Le Aneti-Ekalesia

O loo faailoa mai i o tatou luma upu faavaloaga a St. John Paul II. 

O loo tatou feagai nei ma le finauga mulimuli i le va o le Ekalesia ma le aneti-Ekalesia, o le Talalelei ma le tetee i le Talalelei, o Keriso ma le aneti-Keriso… O se tofotofoga… o le 2,000 tausaga o aganuu ma aganuu Kerisiano, faatasi ai ma tagata uma. ona taunuuga mo le mamalu o tagata, aia tatau a tagata, aia tatau a tagata ma aia tatau a malo. —Cardinal Karol Wojtyla (JOHN PAUL II), i le Eucharistic Congress, Philadelphia, PA; Aukuso 13, 1976; cf. Katoliko Online (o upu o loo i luga na faamaonia e le Tiakono o Keith Fournier o le sa auai i lena aso.)

Sa ou mafaufau talu ai nei i le tuputupu ae alofa mutimutivale pepelo e foliga mai o le faavae tonu lea o le tulai mai tetee i le Talalelei i o tatou taimi. Ma o loʻo folafolaina, e le gata o le au faipolotiki "fafagu" ma le lalolagi atoa ae sili ona maofa e epikopo ma katinale.[1]faʻapea iinei ma iinei Peitaʻi, na iloa atu e Sagato Paulo lenei liliuese e oo mai i se mea mamao:

‘Aua ne‘i fa‘asesēina ‘outou e se tasi i finauga lē aogā, aua ona o ia mea ua oo mai le toasa o le Atua i e ua le usiusitai. O lea, aua neʻi e faifaimea faatasi ma i latou. Auā sa avea oe ma pogisa, a o lenei, ua outou malamalama i le Alii. Ola e pei o fanau o le malamalama. (Faitauga o Misasa muamua mai Efeso 4)

I le Roma, ua ave ai e Paulo i latou e iloa le Atua - ae ua pauu i le faamaualuga. 

… auā e ui ina latou iloa le Atua, ae latou te leʻi faamamaluina o ia e pei o le Atua, pe faafetai atu foʻi iā te ia. Nai lo o lea, na avea i latou ma mea faatauvaa i o latou manatu, ma na faapouliuligia o latou mafaufau valea. A o latou fai mai ua popoto i latou, a ua avea i latou ma vale… ( Roma 1:21-22 .)

I se tulaga talitutusa, na ia lapataʻia tagata Kolose:

‘Ua ‘ou fai atu lenei mea ‘ina ‘ia lē fa‘asesēina ‘outou e se tasi i ‘upu fa‘a‘ole‘ole… ‘Ia ‘outou fa‘aeteete ‘ina ne‘i fa‘apologaina ‘outou e se tasi i le poto fa‘asesē e lē aogā e tusa ma tu ma aga a tagata, e tusa ma le mana o le lalolagi, ‘ae lē tusa ma Keriso. ( Kolo 1:4, 8 ).

“O Malosiaga Eleele”, po o le faaupuina e Pope Leo XIII, natura 

Peitai, i lenei vaitau, o vaega a le tiapolo e foliga mai o loʻo tuʻufaʻatasia, ma o loʻo tauivi ma le lotogatasi, taʻitaʻia pe fesoasoaniina e lena malosi faʻatulagaina ma salalau faʻalapotopotoga taʻua o Freemason. Ua le toe faia se lilo o a latou mafuaʻaga, ua latou tutulai nei ma le lototetele faasaga i le Atua Lava Ia… lena o lo latou faamoemoe tupito malosi lava ia vaʻai i ai - e pei o le, soloia atoa o lena atoa tapuaiga ma faaupufai faatulagaga o le lalolagi o loo i ai aʻoaʻoga a le au Kerisiano. gaosia, ma le suia o se tulaga fou o mea e tusa ai ma o latou manatu, o le faavae ma tulafono e tatau ona aumai mai naʻo le natura. — POPE LEO XIII, Aumua GenusEncyclical on Freemasonry, n.10, Apri 20, 1884

O lea la, “o le a oo mai aso mataʻutia i aso e gata ai,” o le valoaga a Sagato Paulo. Ona ia faasolo atu lea e toetoe lava faamatalaina o tatou taimi nei—ma atonu o na epikopo—o e “faanaunau i mea faafiafia nai lo le fiafia i le Atua, a o latou faafoliga i tapuaiga ae faafitia lona malosi.”[2]cf. 2 Tim 3: 1-5

Ma i le mea atonu e sili ona manaia pe le o se mea mataʻina, na lapatai mai ai Paulo e uiga i le "agai i luma" - lea, i o tatou taimi, o le upu fou lea mo "komunisi" vaivai o ē na faʻaaogaina elemene o le polokalame Marxist. 

E to‘atele tagata fa‘a‘ole‘ole ‘ua ō atu i le lalolagi, o ē lē ta‘u ane ‘ua afio mai Iesu Keriso i le tino; e faapena le pepelo ma le anetikeriso. ‘Ia ‘outou va‘ai ‘iā te ‘outou ‘ina ne‘i ma‘imau mea na matou galulue ai, ‘ae tou te maua le taui atoatoa. So o se tasi e “agai i luma” e lē tumau i le aʻoaʻoga a Keriso e lē o iā te ia le Atua; o lē tumau i le a‘oa‘oga, ‘ua ‘iā te ia le Tamā ma le Alo. (2 John 1: 7-9)

O lea la, o le tetee i le Ekalesia, ua tulai mai o i latou o e “faafoliga i lotu ae faafitia lona malosi.” O i latou o tagata faaonaponei o e, nai lo le tuua o le Ekalesia, ua faamoemoe e suia. O i latou o lo'o aga'i i luma o lo'o fa'amalamalamaina vavega a Keriso o ni fa'atusa o le alofa fa'auuso; oi latou o tagata le talitonu i le Atua o loo vaai i tu ma aga ma faatusa o ni mea tuai ma faavalevalea; oi latou o tagata pepelo e fa'aitiitia le Taulaga o le Misasa na'o se "fa'amanatuga" fa'atasi; o i latou o tagata taufaa'ole'ole ua latou le amanaiaina mea lilo, ua faatauemu i mea faalelagi, ma inoino ia i latou o e, faatasi ai ma le faatuatua faa-tamaitiiti, ma usiusitai ma le usiusitai i le Tu ma Aganuu atoa. Ma i a latou osofaʻiga mulimuli i le Faatuatua, o i latou o ni tagata solitulafono o ē, i le malamalama sese o le “faapalepale” ma le “aufaatasi,” e taumafai e suia e oo lava i tulafono a le Atua. 

Auā o tagata fa‘apenā o ‘aposetolo pepelo i latou, o ē galulue fa‘a‘ole‘ole, o ē fa‘afoliga mai o ‘aposetolo a Keriso. Ma e le o se mea e ofo ai, aua e oo lava ia Satani e faafoliga o se agelu o le malamalama. O lea, e lē o se mea fou foʻi le faafoliga mai o ana auauna o ni auauna o le amiotonu. O lo latou iuga o le a tutusa ma a latou galuega. (2 Kori 11: 13-15)

O le taimi lena o le a lafo ai i fafo le amiotonu, ma inosia le taʻumamaina; o le a faaumatia ai e le amioleaga tagata lelei o ni fili; e leai se tulafono, poʻo se faʻatonuga, poʻo se aʻoaʻiga faamiliteli e faasaoina… o mea uma o le a faafememeaiina ma palu faatasi faasaga i le saʻo, ma faasaga i tulafono o le natura.  - Lactantius, O Aiga Atua, Tusi VII, Ch. 17 o Le Atua

O le a faataunuuina lava upu faavaloaga a Ioane Paulo II ma St. O le vaifofō o lenei taufaasese i le lalolagi atoa na faailoa atu i tagata Tesalonia:

                                                                                                                                  dengan  + pepelo, ma pepelo leaga uma mo i latou o le a fano ona ua latou le talia le alofa o le upu moni ina ia faaolaina ai i latou. O le mea lea, ua auina atu ai e le Atua ia te i latou le mana taufaasesē ina ia latou talitonu i le pepelo, ina ia faasalaina i latou uma o e ua le talitonu i le upu moni, ae ua talia le amio leaga… O lea, le au uso e, ia tutumau ma taofimau i uputuu na aʻoaʻoina ai outou, a lē o se faamatalaga tuugutu po o se tusi a matou. ( 2 Tesa 2:8-12, 15 ).

I le vaitaimi lena o le a fanau mai ai le Anetikeriso, o le a tele taua ma o le a saʻo le faʻatafunaga i le lalolagi. O le a salalau solo aʻoaʻoga sese ma o le a folafola faalauaʻitele e le aufailotu se mea sese e aunoa ma le taofiofia. E oʻo lava i tagata kerisiano masalosalo ma le masalosalo o le a faʻamalieina e uiga i talitonuga o le Katoliko. —St. Hildegard, Auiliiliga concering le Anetikeriso, E tusa ai ma Tusitusiga Paia, Uputuu ma faaaliga tumaoti, Polofesa Franz Spirago

 

—Mark Mallett o le tusitala o Le Upu Lenei, Le Fetauiga Mulimuli, ma se tasi na faavaeina le Countdown to the Kingdom

 

Faʻatau Fesootai

Le Aneti-Alofa Mutimutivale

Matau: O le Tu aʻe o le Anetikeriso

Le Vaa Uliuli - Vaega I

Le Vaa Uliuli - Vaega II

Ina ua pau Fuga

Print Friendly, PDF & Email

Faamatalaga Faʻamatalaga

Faamatalaga Faʻamatalaga

1 faʻapea iinei ma iinei
2 cf. 2 Tim 3: 1-5
lafoina i Mai a matou tagata fai sao, Feau Tusitusia, Le Upu Nei.